Proclamarea victoriei lui Iisus

Archive for 29 decembrie 2011

Chemarea la perseverenţă


Suntem aproape de sfârşitul anului 2011 şi începutul anului 2012. Prin mila lui Dumnezeu am mai primit un an pe care l-am parcurs. Dumnezeu ne-a vegheat şi suntem lângă El. Doresc la sfârşitul acestui an să împărtăşesc cu cititorii mei câteva gânduri inspirate din cele scrise de apostolul Pavel în 2 Cor. 4:16-18. Iată ce scria apostolul Pavel:  De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci, chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuşi omul nostru dinăuntru se înnoieşte din zi în zi. Căci întristările noastre uşoare, de o clipă, lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veşnică de slavă. Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veşnice. Există câteva învăţături pe care le putem desprinde din acest pasaj şi care ne pot fi de folos pentru înaintarea noastră spirituală în noul an.

Mai întâi, acest pasaj ne învaţă că viaţa noastră trece, că îmbătrânim: omul nostru de afară se trece (2Cor.4:16). Am urmărit zilele acestea pe fratele Daniel Cocar într-o predică în care împărtăşea ceva din discuţia avută cu un frate. Fratele îi spunea: Frate Daniel, tot mai bine era pe timpul lui Ceauşescu. Firesc, întrebarea fratelui Daniel a fost: De ce? Iar interlocutorul său i-a răspuns: Pentru că eram mai tineri. Această discuţie ne aminteşte încă odată că suntem pe aici în trecere. Nu suntem aici statornici, aşa cum spun versurile unei cântări cunoscute.

Ce ne spune această trecere? Ne spune că ne apropiem cu fiecare zi de veşnicie, de întâlnirea cu Dumnezeu. La ce ne obligă apropierea de veşnicie? Ea ne obligă la pregătire. Întâlnirea cu Dumnezeu este cel mai mare examen şi trebuie să fim pregătiţi pentru acel moment. Cum ne putem pregăti? O putem face preocupându-ne ca omul nostru interior să aibă parte de înnoire permanetă: omul nostru dinăuntru se înnoieşte din zi în zi. (2Cor.4:16f) Fiinţa noastră lăuntrică care la moarte nu este aşezată în mormânt, ea care nu îmbătrâneşte; ori se înnoieşte (se înfrumuseţează) ori se învecheşte (se urâţeşte).

Conştientizezi apropierea de veşnicie, de Dumnezeu? Eşti conştient că trebuie să întâlneşti pe Dumnezeul sfânt? Vreau să ne amintim împreună de ceea ce scrie în Cuvântul lui Dumnezeu: Nimic întinat nu va intra în ea –cetatea sfântă-, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună; ci numai cei scrişi în Cartea Vieţii Mielului (Apoc.21:27). Ce faci pentru înfrumuseţarea omului interior, pentru împodobirea lui? Ce virtuţi ai dobândit în 2011? Cât din roada Duhului Sfânt este în viaţa ta? Nu-ţi mai pierde timpul argumentând cum ar trebui să fie un om bun. Fii unul!- spunea cineva.

 Apoi, înţelegem din acest cuvânt că modul lui Dumnezeu de a lucra în noi şi cu noi s-ar putea să ne surprindă.

În anul care este pe sfârşite am avut parte de bucurii, succese, satisfacţii, dar şi de întristări, eşecuri, insatisfacţii, falimente etc. Noi ne-am am dori să avem parte numai de primele menţionate, însă Dumnezeu le permite şi pe cele din urmă.

Cum sunt ele? Potrivit cântarului divin ele sunt uşoare – potrivite pentru fiecare-2Cor.4:17a; 1Cor.10:13 – Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda. ) şi de o clipă  (2Cor.4:17a) în comparaţie cu eternitatea.

De ce le permite Dumnezeu? Ce rol au ele? Rolul lor este să ne ajute. Pare cel puţin ciudat, dacă nu chiar absurd. Cum să lucreze acestea pentru mine? Nu de puţine ori noi gândim: Eu le percep ca fiind împotriva mea. Nu le privesc ca pe nişte aliaţi ci ca pe nişte duşmani. Totuşi Pavel scrie: …lucrează pentru noi… (2Cor.4:17b). Cum lucrează ele pentru noi? Biblia ne spune că tot mai mult (2Cor.4:17b); există o progresie; azi mai mult ca ieri; cea pe care o experimentezi acum mai mult ca cea precedentă.

Cristos şi sfinţii înainte-mergători nouă sunt mărturii că aşa este. Ele au lucrat pentru ei şi lucrează şi pentru noi. Pavel învăţa biserica că în Împărăţia lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri (Fp.14:22). Ce lucreză pentru noi? Strălucire în lume? Nu, ci ceva mult mai măreţ: o greutate veşnică de slavă! (2Cor.4:17b) Gloria lumii trece, însă gloria pe care o dă Dumnezeu este eternă. Apostolul Petru scria şi el Bisericii exprimând aceeaşi idee: În ea –mântuirea lui Dumnezeu voi vă bucuraţi mult, măcar că acum, dacă trebuie, sunteţi întristaţi pentru puţină vreme, prin felurite încercări, pentru ca încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere, şi care totuşi este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava şi cinstea, la arătarea lui Iisus Cristos (1Pt.1:6,7)

Cum ai privit la necazuri, eşecuri, întristări în acest an? Crezi că ele au fost cântărite de mâna lui Dumnezeu şi au fost potrivite pentru tine? Eşti mulţumitor? Ai grijă la cârtire. Ea te urâţeşte. Mulţumirea te înfrumuseţează şi te înnobilează. Le-ai privit ca uşoare şi de scurtă durată? Aşa sunt! Dumnezeu spune asta! Mintea îţi va rămâne sănătoasă dacă vei adopta perspectiva lui Dumnezeu asupra vieţii. Inima îţi va rămâne tare. Bolile timpurilor noastre sunt depresia şi infarctul. Acceptă perspectiva lui Dumnezeu şi vei fi scutit de ele. Crezi că ele lucreză pentru tine? Dumnezeu vrea să te înnoiască; în Cer vor ajunge doar oamenii noi. Dumnezeu vrea să te înfrumuseţeze, să fi ca El. Crezi că ele lucrează tot mai mult pentru tine? Cu fiecare întristare, în fiecare zi mai mult?

În cele din urmă acest pasaj ne învaţă că perspectiva pe care trebuie să o avem trebuie să fie cea biblică (divină, revelată).

Pentru a persevera în relaţia cu Domnul şi pentru a fi înnoit spiritual este important să renunţi la perspectiva rezultată în urma observării prin simţuri: Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd (2Cor.4:18a). Ceea ce vezi şi ceea ce auzi te pot îngrozi, pot aduce în mintea ta deznădejde şi necredinţă. Domnul Iisus a refuzat ceea ce vedea cu ochii: Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor şi I-a zis: „Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie.” „Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.” (Mt.4:8-10) Moise a făcut la fel: Prin credinţă Moise, când s-a făcut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui faraon, ci a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului. El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie decât comorile Egiptului, pentru că avea ochii pironiţi spre răsplătire. (Evrei 11:24-26).

Avem nevoie să adoptăm perpectiva oferită de Cuvântul lui Dumnezeu şi de Duhul Sfânt. Când îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, şi nu ţi se umple faţa de ruşine. (Ps.34:5). Priveşte spre Domnul, spre Împărăţia Sa, spre eternitate. Raportează-te (trăieşte) la viaţa aceasta din perspectiva lui Dumnezeu, a Împărăţiei, a eternităţii.

În acest an, la aceste sărbători de ce va fi atrasă privirea ta? Ce dorinţe ai în inima ta? În ce domeniu ţi-ai exprimat (poate doar în visele tale) dorinţele: cel material (case, bani, vacanţe, slujbă) sau cel spiritual (Domnul, Împărăţia, eternitatea)? Ce pot spune despre tine cei care te cunosc? Te văd ei preocupat de Dumnezeu şi de omul tău interior sau altceva văd ei că este pe primul loc în viaţa ta?

Dumnezeu vrea să perseverezi pe calea credinţei! Cum?

– pregătindu-te pentru întâlnirea cu Dumnezeu. Priveşte la tine: ce-i vechi şi ce-i nou? Ce trebuie să lepezi şi ce trebuie să dobândeşti?

-înţelegând şi acceptând modul lui Dumnezeu de a lucra: Dumnezeu te modelează şi îţi pregăteşte glorie (Rom.8:28); nu cârti ci mulţumeşte pentru toate lucrurile.

– adoptând perspectiva revelată (divină, biblică) asupra vieţii de aici şi a celei viitoare; în timp ce îţi trăieşti viaţa de aici pune în centrul ei pe Dumnezeu, Împărăţia, eternitatea, rugăciunea, Cuvântul, partăşia cu biserica, lupta cea bună a credinţei.

Te sfătuiesc ca indiferent de întristările, necazurile şi greutăţile prin care treci sau vei trece să continui să te înnoieşti în omul interior pentru a nu cădea de oboseală. Fii perseverent și continuă umblarea cu Dumnezeu în noul an!

Nor de etichete

Blogul lui Vaișamar

"There are more things in heaven and earth, Horatio, than are dreamt of in your philosophy"

Aurel Munteanu - blog

,, Religia care nu este la fel de veche precum Cristos şi Apostolii Săi, este prea nouă pentru mine.” - Joseph Hooke, apologet baptist englez .

Blogul lui Remus Rasvan

Să nu prețuiti nimic mai mult decât dragostea pentru Hristos!

Popas pentru suflet

Cristian Ionescu

CrestinTotal.ro

Traiesc pentru Cristos

TRADUCEREA NOULUI TESTAMENT

„Traducerea este forma cea mai profundă a citirii” - Gabriel Garcia Marquez

Vaisamar

Unseasonable musings for times out of joint

Explicații la Biblie

“Cercetați Scripturile pentru că ele vorbesc despre Mine“

trecând prin anotimpuri

cu aproape tot ce-mi place...

Marius Cruceru

...fără cravată

B a r z i l a i - e n - D a n

Un Barzilai izvorât din Dan - O anagramare pentru Daniel Branzai

cALEb (כָּלֵב), robul Regelui său: ISUS

Fiţi binecuvântaţi de Domnul!

Creştinul Azi

Revista Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România

orthonews.ro

Proclamarea victoriei lui Iisus

CRISTI DANILEŢ - judecător

despre sistemul juridic şi magistrati

Ciprian Barsan

...din inima pentru tine

%d blogeri au apreciat: